-Te rog sa tii pentru tine tot ce ti-am spus. Sa nu spui nimanui, nepoate….Nu vreau sa-ti sufere copiii! Nu vei avea zile bune daca spui!Asa s-a terminat povestea spusa de bunic nepotului sau in anul 1980.
La sfarsitul povestii bunicul a murit, tinuse inchisa in cămara sufletului sau aceasta poveste de când se întorsese din închisoare si doar pe patul de moarte îndrăznise să rupă tăcerea…ani de zile spusese tuturor ca a fost tratat regește și că nu a suferit deloc, doar urmele chipului și trupului schingiut îl trădau și puterea cu care mai arunca, când se supăra cu pantoful în icoană.
În fiecare sat românesc era delegat un securist responsabil cu liniștirea țăranilor , în curtea străbunicului a ajuns în anul 1952 securistul Sterian Nicolae, iar obligația familiei a fost să-l găzduiască câtă vreme va dori tovărășia sa. Și a rămas în curtea străbunicului vreme de trei ani și străbunica Dada Rica alerga prin tot satul să-i găsească vin alb și îl numea dihor pentru că-i golise bătătura de păsări , domnul Sterian era tare mofturos:mânca doar gâini fripte și dorea cămăși apretate. Pe cât se chinuia străbunica să fie o gazdă bună pe atât se împotrivea bunicul să se înscrie în colectiv. În vara anului 1955 o mașină s-a oprit la poartă, niște tovarași ai Securității din Galați îi făceau o vizită camaradului lor, Sterian și l-au legat pe străbunicul de nucul din grădină și l-au pălmuit…era vinovat!
Străbunicul era om gospodar: avea două porumbare, avea boi, cai, podul casei plin de grau, de mazare și avea tractor. L-au absolvit de vină : au confiscat tot în prima zi, iar a doua zi s-au întors cu fiul strabunicului adoptat obligat, Sterian și l-au luat pe Stabunicul sa mearga cu ei la Direcție sa dea o declarație scurtă șefului securității din Galați si au rugat pe Străbunica să-i pună două rânduri de haine , groase și subțiri si ceva mâncare la el, că deh drumul de 70 de kilometrii era tare lung. Nu a știut nimeni unde este și după aproape 4 ani s-a întros acasă…slab, cu unghiile smulse, cu degete lipsă si cu mustata smulsă fir cu fir…Fusese într-o închisoare în Insula Mare a Brăilei și cu lanțuri la picioare și cu apa până la gât în toți acești ani tăiase la stuf, și dormise într-un vechi staul, în paie alături de profesori, de doctori , de preoți de alți chiaburi. Așa cunoacuse străbunicul securitatea. O numea moartea pentru că o simțise aproape și a scăpat de ea când a murit.
În 1987 am cunoscut și eu securitatea. Mama cumpărase de la a sa fostă colegă de liceu, devenită actriță de success în București, Miuța Sterian o pereche de blugi .Așa a ajuns Securitatea la noi în casa. Ne-au răscolit toată casa și mi-au pălmuit mama că au găsit un pachet de piper străin si 3 banane în șifonier…Am înțeles acum de ce ascundea mama cea de-a doua butelie cand suna cineva la ușa, de ce asculta Europa Liberă în debara , de ce nu mergeam la biserică și mai târziu am aflat ca Miuța, vanzatoarea de blugi era fata securistului pe care-l cazase strabunicul.
Traind atat de putin in deceniile securitații ceaușiste am fost nevoita sa înteleg ca securitatea era un organ al presedintelui care trebuia sa se asigure ca au fost bine intelese ordinele si ca nu exista revolte si daca ar exista acestea se inabușă oricum prin arestări, torturi, sechestrări, inchisoare. Celor din generatia mea le va rămâne intipărit in minte ,,Cel mai iubit dintre pământeni"…cel mai iubit dintre pământenii comuniști români a creat securitatea si dacă aceasta a însemnat moartea pentru unii, atunci noi , cei din generația nouă poate insemna viata. Este lesne de aflat ce înseamna securitatea , întrebând pe oricine a trăit în acest secol îți va răspunde cu ,, nu aveai voie să…, altfel te lua securitatea! Si la nu aveai voie să intră: criticarea regimului, încercarea de iesire din tiparul muncitorului și a spatiului comunist, acceptarea altceva-ului extern.
Astazi , anii democrației îmi dau dreptul să privesc securitatea actuala ca fiind responsabilă cu apărarea drepturilor dobandite la Revolutie, cu protectia personala si a statului. Pornind de la vechiul cuvant latinesc securitas ce se referea la faptul de a fi la adăpost de orice pericol, de a avea un sentiment de incredere și liniste oferit de absenta unui posibil pericol, pot privi actuala securitate, reprezentatata de institutii ca si SRI-ul ca fiind ghidate după această definiție oricat de mult s-ar discuta unele aspecte ale lor…astazi securitatea merge după criteriile apărării valorilor nationale și oferirii strării de securitate a cetățenilor.
Sa credem finalul acestei scrieri...mai bine sa credem povestea veche:)
