Din spital ...in iubire:)

Ultimele luni ale anului trecut le-am petrecut printre  ambulante Smurd, paturi temporale de spital si laboratoratoare de analize, sarbatorile de iarna si cele pascale la fel, cu mici pauze de zile in care indrazneam sa cred ca sunt "mai bine"....Acest mai bine s-a tranforat intr-un crescendo de teama si  indoiala insotite de retete parafate si asumate pe jumatate ....in tot acest timp prietenii mei s-au obisnuit cu starea mea permanenta de rau si oscilau intre a spune cu seninatate ca am cancer si a crede ca sunt inchipuita alimentati de ridicarile din umeri ale medicilor, dar au ramas langa mine pentru ca ma iubesc si eu am ales sa-i rog sa-mi fie aproape doar pe cei pe care si eu ii iubesc si am crezut ca ei ma fac bine mai mult decat orice medicament parafat pe o reteta de un medic in graba si cu buzunarul  alimentat. In astfel de momente cand suferinta devine cronica si nu mai stii incotro sa te indrepti si vrei sa-ti pastrezi increderea in medici, speranta in vindecare si nadejdea  in Dumnezeu ...le pierdem pe rand pe toate si cel mai repede am terminat " relatiile"...
E cumplit sa stai cu ochii in tavan , suferind si sa nu mai stii incotro sa o iei si pe cine sa rogi sa te ajute ,sa-ti privesti copilul in ochi si totusi sa nu stii ce sa-i spui, sa simti ca va ramane fara tine...si eu in timpul asta ma gandeam la cei care sunt mai neputinciosi, care sunt foarte saraci si foarte singuri si simteam groaza ...
In toata aceasta nebuloasa mi-am adus aminte ca "cel mai bun" doctor este  Iisus si m-am rugat Lui sa mearga la Tatal si sa se roage si pentru mine, sa dea din harul Lui medicilor pe care ii voi intalni...si M-a ascultat , crezut si simtit...

Luna trecuta a fost intr-adevar cea mai grea si a culminat cu o internare de o saptamana in spitalul Victor Babes ...unde pentru prima data am inteles ce inseamna penitenta si neputinta omului , uraciunea si slabiciunea sa in fata bolii si chiar a mortii ...cu cata usurinta ne lasam prada bolii si cu cata nonsalanta accepta si oamenii care sunt alaturi de ea zi de zi, lucratori ai sistemului medical resemnarea totala ...In spitalul acesta nu conteaza ca esti tanar sau batran , esti un bolnav care scapa sau nu de moarte pur si simplu, un spital murdar cu personal la fel, unde toata lumea dispare dupa administrarea tratamentelor si bolnavii sunt incuiati pe sectii ca sa nu circule si sa-si imprumute microbii, unde geamurile nu se deschid si de unde pleci cu o amintire simpla : o bacterie ....daca esti norocos :E-Coli, unde infirmirele care spala closetele sunt tot cele care impart mancarea bolnavilor si plimba un mop murdar dintr-un salon in altul, iar apoi bolnavii raman cu o asistenta ...una pentru 60...te uiti la ea si te minunezi cum enterovirusurile o ocolosc ca dracul tamaia ...si cel mai mult te minunezi ca geamurile nu se pot deschide pentru ca asa le-a montat noul manager "pentru ca s-au sinucis bolnavii"...aruncandu-se pe geam...Medicamentele nu lipsesc , dar sunt aceleasi pentru toti, in caz in care nu mai au solutii apeleaza medicii la Cefort ( un antibiotic ce omoara orice  si nici nu te lasa sa mai aduni din spital ceva -un fel de Flit) ; iar doctorii ... unul singur mi-a atras atentia si atragea si celorlati bolnavi pentru ca din spusele asistentelor "era schizofrenica, dar pe tratament"....restul...nu mai spun ...aveam impresia ca sunt intr-un salon cu bolnavi dintr-o sectie de psihiatrie pentru ca numai boli infectioase nu era....
In acest mini infern am ramas la fel ...asa cum cei ce ma iubesc ma cunosc, zambind si incercand sa imi fac colegele de salon sa faca acelasi lucru, m-am bucurat de bujorii pe care mi i-a adus sora mea din curte, de prietenii care veneau sa ma viziteze o ora pe zi si ma rugam continuu in gand ...
Ziua in care cineva a murit a fost cumplita, de la geamurile noastre inchise se auzeau plansetele unei mame disperate ...si tot in ziua asta un suflet venea langa mine sa ma intrebe ce am patit pentru ca postasem pe facebook o poza din spital, a venit si sper sa-mi ramana , pentru ca alaturi de bunii mei prieteni m-a incurajat si m-a facut sa-mi doresc si eu mai mult sa fiu bine ...chiar daca starea asta parea tare departe , pentru ca dupa externare abia simteam pamantul pe sub picioare...
Apoi a urmat experienta Fundeni, una de data aceasta placuta sub anestezie generala din care nu-mi aduc aminte evident: nimic ..., insa fetele oamenilor portocalii de la gastroenterologie raman lesne de recunoscut, dupa ce treci pragul Fundeniului ...te invata sa diferentiezi ulceros de cel cu
ciroza....
Astazi indraznesc sa cred ca sunt mai bine si oscilez intre  perfuzii, iubire , prieteni si familie stand departe de medici si astept rezultatele biopsiilor, astazi cred ca dupa astfel de experiente nu mai sunt la fel , ca zilei de azi nu-i corespunde si cea de maine, ca statul roman e departe de a garanta dreptul la viata cuiva, ca e mai simplu sa gasesti o masa la Loft decat un pat de spital pentru internare, ca medicii stiu exact ca oamenii mai si mor, chiar daca unii se incapataneaza sa traiasca, ca ajutoarele vin pe aripi de ingeri  atunci cand nici nu le mai rogi, ca iubirea de care te feresti vindeca si intotdeauna in lume este cel putin un om care sufera mai mult decat tine si ca oamenii pe care ii iubesti este bine sa-i tii aproape cand iti este greu...pentru ca sunt tot ce ai intre sufletul tau si Dumnezeu!

Ante Valentin ❤️❤️❤️
Daca as fi barbat as fi foarte fericit in data de 13 februarie , cand toate femeile sunt cuminti asa cum sunt ele de obicei si luna lui martie ... dar 13 februarie este cea care deschide seria zilelor din martie in care femeile sunt cuminti , ziua aceasta fiind data de Dumnezeu pentru a-i fi Lui iertata crearea Evei care-l zapacea in frunza goala toata ziua pe Adam prin Rai...si ce viata buna avea  Adam  pentru ca nu aparuse telefonul cu mar si totusi de la mar i s-a tras ai lui ...sa vedeti voua!
Pe 13  toate stau cuminti precum pisicile de rasa la expozitii, nu le convine , dar sunt cuminti si nu viseaza soricei si alintaturi prin blana , ci fiecare dupa marimea mintii sale (caci femeile nu se aseamana in pretentii cu  felinele) viseaza sa devina nevasta (asta cu sa fie nevasta fiind o meteahna tipic femeiasca, exprimata de orice fiinta a sexului frumos de pe glob explicata stiintific si din ce in ce mai greu inteleasa de cealalta categorie -cea a sexului urat capabila sa-si aduca aminte oricand teorema lui Pitagora si sa explice ce e ala offside, dar si  de ce nu moare cand schimba un bec, dar nu si teoria oricarei femei ce vrea sa fie nevasta, nu iubita) , viseaza lumanari si pat din bieti  rupti trandafiri, viseaza "surpriza" bine subliniata inainte iubitului, viseaza, viseaza, ce mai viseaza nu mai stiu  (ca si eu le-am visat si trait pe toate si nu mai sunt la curent cu ce isi mai doresc femeile azi, dar cred ca nu mai sunt atat de pretentioase si absurde incat sa-si doreasca liniste in casele lor , sa auda mai des "te  apreciez", "multumesc" , "te iubesc" ... sau alte "dulcegarii" ce nu pot fi  postate pe facebook si nu pot fi motive de lauda in fata prietenelor lor  mai putin norocoase ..
Mai e si categoria celor "triste"...off , amaratele ,  ele... mai al dracului viseaza , numai utopii ...de la printi aparuti din neant , la cai verzi pe pereti , la pokemoni, la "fosti" care se reintorc dupa ce le-au dat cu sutul pentru o varianta mai buna spasiti si cu mucii in varful pantofilor prelingandu-se printre sute de trandafiri cu inelul in dinti dupa ce a stat 12 zile in piata revolutiei de nu li se mai...incalzeste sangele in vene niciodata ,despre aceste "triste" chiar nu vom vorbi pentru ca oricum ele nu vor primi nimic , poate doar  compatimirea mamelor ce imbogatesc bisericile cu dese acatiste pentru ca" nu au avut noroc , ca doar curvele au"...., despre ultimele vom vorbi .,,despre cele ce au noroc sa sarbatoreasca ziua iubirii la data exacta.
Fetele sau doamnele in data de 13 se gatesc toata ziua si se pregatesc emotional sa suporte marea zi a bagarii...in seama adanc, in timp ce barbatii prosti si rau intentionati dau ochii peste cap si se agita ca vor trebui a doua zi sa fie apti de ceva ...asta-i marea majoritate  ( a celor ce depun efort mental pentru florile preferate, cadoul sugerat , sa se epileze, sa se imbrace frumos ...sa se (categoria indragostilor gentlemeni care abia asteapta sa treaca si ziua asta), cealalta categorie: minoritatea -este cea a nesimtitilor care lasa pe Dragobete sau pe "ce ai draga , ca te iubesc in fiecare zi? " -un fel de animale primitive protozoare rozatoare vesnic de nesimtire crasa, ce  va fi aspru taxata de domnitele sensibile ,mai ales ....pentru ca nu mai merge : e de multi ani Sfantul Valentin adoptat in Romania si nu au nicio scuza nici daca sunt morti , in inchisoare sau inapoi in originea mamei lor plecati (mai ales ca si Borcea cardiac dovedit inchis clar concepe un copil in inchisoare , in sala de operatie cu Bradisteanu de gat!...de cand cu Borcea niciun barbat nu mai are nicio scuza si nici probleme femeiesti nu au..cum dracu sa scuzi asa ceva??? Ca doar nu te-ai pregatit un an de zile ca Primaria Capitalei pentru Marele Viscol sau ca Arafat penteu  Marele  Cutremur?
 Revenind ... pe 13 femeile sunt cuminti,asa ca dragilor barbati puteti sa tot citi si sa injurati , dar eu va spun doar atat: profitati! Profitati se firea lor din data de 13 si faceti ce va doreati in aceasta zi de un an intreg: rupeti-va fasul la fotbal, imbati-va ca ...p..., mergeti la curve autorizate , faceti scandal ca e terciul afumat, faceti ce doriti ca aveti liniste pana a doua  pentru ca nu veti primi reprosuri din partea felinelor ocupate cu treburi mult mai importante ...pentru voi , vor inghiti in sec si-si vor admira unghiile victorioase gandindu-se daca a doua zi va vor mangaia sau scoate ochii cu ele, dar nu vor spune nimic ... si daca va vor scoate ochii mai aveti o sansa : puteti face o trista fericita, pe 15 sau 16 februarie ...chiar si pe 1 august ca ele asteapta oricand ca oricum nu le baga decat labagii de pe  facebook in ...seama !!!
Ce fac eu de Sfantul Valentin ??? Alta intrebare !!! Aveti grija ce faceti voi! Alta intrebare !!!!Eu sarbatoresc!!!